Exista un vechi obicei în zona ţarilor mediteraneene şi a celor din Europa Centrala, de a oferi un mic cadou fiecarei familii sau persoane care este invitata la recepţii pentru ocazii speciale, cum ar fi nunţi, botezuri, aniversari, comuniuni sau terminarea studiilor. Tradiţia spune ca aceste mici cadouri –„bomboniere” în limba italiana şi adoptate la noi ca „marturii” –, avand în compoziţie obligatoriu bomboane dulci (de regula migdale glazurate, folosite înca din Evul Mediu) erau oferite familiei sau prietenilor în semn de recunostinţa pentru sprijinul şi susţinerea lor. În plus, marturiile se trimiteau şi persoanelor care se aflau în imposibilitatea de a participa la festivitaţi, dar care oferisera, la randul lor, un cadou. Ele au, deci, dublu rol, acela de a spune într-un mod simbolic „Mulţumesc”, dar şi ca suvenir de la festivitatea respectiva.

   Desi la noi in tara ideea de a oferi marturii de nunta este relativ noua, in fapt, se pare ca ea dateaza din secolul al XVI-lea. 

  Se crede ca aristrocatia europeana a dat startul acestui obicei, daruindu-le invitatilor bomboniere de dimensiuni mici, din cristal, portelan sau metale pretioase. Bombonierele contineau, in general, cuburi de zahar, semnificand bogatia, deoarece zaharul era considerat un produs scump si pretuit doar printre bogati. 

  Cu timpul, pretul zaharului a scazut, traditia de a oferi acest gen de marturii devenind accesibila si populatiei. 
De-a lungul timpului, modelele marturiilor de nunta s-au dezvoltat permanent, cuburile de zahar au fost inlocuite de migdale, oferite fie intr-o cutie de bomboane, fie in saculati din materiale fine si elegante. Fie ca vorbim de aranjamente simple din tulle, de saculeti din satin sau de mici cutii ornate cu panglici sau flori, traditia cere ca ele sa contina cinci bomboane de zahar, fiecare dintre ele simbolizând sanatatea, bogatia, fericirea, fertilitatea si viata lunga. 

   Obiceiul este, mai mult sau mai puţin, similar. La nunţi tuturor invitaţilor li se prind în piept cocarde de flori . Ele au rolul de a-i uni pe toţi cei prezenţi şi de a crea imaginea unei mari familii ce protejează şi susţine mica familie ce tocmai ia naştere. La botezuri, invitaţii primesc mici cruciuliţe prinse cu fundiţe colorate, simbol al creştinării care tocmai se înfăptuieşte. De asemenea, în majoritatea zonelor ţării se făceau şi se fac cadouri naşilor şi rudelor foarte apropiate - ştergare ţesute de mână, sticle de vin şi colaci dulci împletiţi sau chiar obiecte de îmbrăcăminte şi de uz casnic.