La capitolul influente, Statele Unite se prezinta cel mai bine, intrucat oamenii ajunsi aici din toate colturile lumii au adus cu ei si cultura in sanul carora s-au dezvoltat. Tocmai partea de istorie recenta face ca in aceasta tara obiceiurile de nunta sa fie foarte flexibile, prin urmare, oricat de ciudat este scenariul unei nunti, aici este realizabil. In ultimii ani, la mare moda sunt nuntile intime, care se desfasora in gradina din spatele casei. Traditiile nu reprezinta o trasatura comuna, in mare parte si din cauza faptului ca aici insusi cuvantul "traditie" poate comporta o multime de acceptiuni. Prin urmare, ingaduinta cu care este privita desfasurarea ceremoniilor de casatorie, le permite viitorilor soti sa isi elaboreze propriul scenariu al nuntii, fara a fi conditionati in vreun fel. In vreme ce in alte colturi ale lumii ceremonialul religios al uniunii are un caracter sacru, in Statele Unite perechile au libertatea de a-si scrie singure juramintele prin intermediul carora isi declara dragostea si angajamentul unul fata de celalalt cu propriile lor cuvinte, exprimandu-si sentimentele intr-un mod unic.

În Statele Unite, cele mai frecvente tradiţii de nuntă sunt cele evreieşti sau cele catolice, după stilul italian. Un „obicei“ întâlnit la nuntă, în cazul miresei, este ca aceasta să poarte ceva vechi, ceva nou, ceva împrumutat şi ceva albastru. În mod obişnuit, mireasa poartă rochie albă, iar culoarea rochiilor pe care le poartă domnişoarele de onoare se regăseşte şi pe invitaţii sau pe ornamentele de pe mese. După ceremonia de la biserică, se aruncă cu orez, dar mai recent, aceste ceremonii pot avea loc în cele mai neobişnuite locuri. Mirele şi mireasa trebuie să danseze primul dans, urmând apoi ca mirii să danseze cu părinţii.

Nu lipseşte ceremonia tăierii tortului, când mirii, împreună, ţin un cuţit special, de preferinţă din argint, cu care taie prima bucată din tort. Apoi, îşi oferă unul altuia câte o bucaţică din tort. Mireasa îşi aruncă buchetul peste umăr către grupul de domnişoare, existând superstiţia că tânăra care îl va prinde va fi următoarea care se va căsători.